10 motive sa vizitezi Muzeul ASTRA, Sibiu - TravelHolyc

Poate că ai mai auzit de Complexul Muzeal Național ASTRA, sau, mai pe scurt, de Muzeul ASTRA. Poate chiar l-ai și vizitat. Deși au trecut câțiva ani de când am ajuns aici, rămănând plăcut surprinsă de prospețimea acestui loc care reînvie vremuri de mult apuse și tradiții cu un farmec aparte, care stau la baza formării noastre, am simțit să scriu despre el.

Pe scurt, Muzeul ASTRA pune în scenă spiritul tradițional românesc, înfățișând pe o arie extinsă exponate ale vieții rurale de pe întregul teritoriu românesc (din perioada secolelor 17-19). Într-un cadru natural de vis, aici se îmbină construcțiile sau exponatele care păstrează aerul altor timpuri și generații cu activități și programe actuale, care transmit mai departe tradițiile vechi. În plus, este al doilea cel mai vizitat muzeu din România, după Castelul Bran.

Sa revenim la cateva idei pe care sa le stii inainte de a ajunge la Muzeul ASTRA!

1. Despre cifre: Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA se întinde pe 96 de hectare (din care 42 de hectare reprezintă expoziția propriu-zisă), aflându-se la doar 3 km de Sibiu, adunând peste 400 de exponate, alcătuite, mai exact, din case, anexe gospodărești, bisericuțe, stâne, crame, troițe și instalații tehnice (mori de apă, mori de vânt, prese uriașe pentru vin, fructe, ulei sau structuri hidraulice).

Totul a început în 1905, cu o primă expoziție (de la care provine și numele ASTRA), o colecție etnografică pusă la cale de câțiva români din Transilvania, cu scopul de a evidenția niște produse inspirate de măiestria românilor. Această acțiune a fost legată și de dorința românilor din Ardeal de a-și defini identitatea, în contextul emancipării de sub dominația austro-ungară. Muzeul propriu-zis s-a deschis în 1963, cu intenția de a fi un muzeu viu, al tehnicii populare.

2. Complexul Muzeal Național ASTRA prezintă nu doar colecții ale patrimoniului românesc (prin Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA, adică muzeul în aer liber propriu-zis), dar chiar și al celui săsesc, al unor minorități sau al celui extraeuropean (singurul din România de acest gen): Muzeul Civilizaţiei Transilvane ASTRA renaște spiritul tradiţional al Transilvaniei multietnice (cu colecții de textile, broderie, ceramică, lemn, icoane, fotografie, obiecte de cult); Muzeul de Etnografie Săsească Emil Sigerus păstrează colecții etnografice cu profil săsesc; Muzeul de Etnografie universală Franz Binder este încă în conservare, un muzeu antropologic, al culturilor lumii.

3. Muzeul ASTRA este primul cel mai mare muzeu din aer liber din Europa, fiind situat în rezervația naturală Dumbrava Sibiului. Astfel, este mai mult decât un muzeu care prezintă gospodării tot mai diverse (precum una tipică a vechilor ciobani din Mărginimea Sibiului, remarcabilă prin albastrul intens, denumit local măndră mărie).

Este un spațiu al reveriei și reculegerii, departe de agitația orașului, unde nu doar că poți descoperi lumea tradițională, dar te poți plimba pe cele 10 km de alei, înconjurate de verdeața pădurii, sau poți privi la cele două lacuri artificiale, în care se reflectă umbrele munților.

4. Pe lângă plimbarea relaxantă la pas, muzeul oferă și alte activități de petrecere a timpului liber: plimbări cu trăsura, pe bicicletă, plimbări cu barca pe lac, pescuit sau activități destinate copiilor (Etno Tehno Parc). În plus, sunt organizate periodic tot felul de demonstrații de meșteșuguri populare (olărit, cusut, prelucrarea lemnului, pictura pe lemn, potcovitul, morărit etc.).

De exemplu, la Târgul de țară, se adună aici producători ai preparatelor tradiționale și au loc ateliere cu elemente ce țin de civilizația populară. Partea interesantă este că meșterii nu trebuie să plătească pentru a participa, dar muzeul îi alege pe niște criterii bine stabilite: să fie autentici și să creeze produse excelente, conform tradiției.

5. Fun fact: o vizită la Muzeul ASTRA „face toți banii”! O casă de viticultor din județul Vâlcea are o asemănare izbitoare cu casa ilustrată pe bancnota de 10 lei (pe foișor este scrijelit anul 1835)! Fiți atenți și la moara de apă din Poieni, Sibiu, care se regăsește pe bancnota de 200 de lei! Asta va atrage atenția multor turiști, dar poate constitui și un semn al simțului de observație al fiecăruia! :)

6. Un alt exponat valoros, care cu siguranță îți va atrage atenția, este singura moară de vânt cu pânze, ultimul exemplar din acest tip din România, care a supraviețuit trecerii timpului. A fost adusă din județul Constanța în 1966. În plus, morile de vânt ar fi o colecție foarte importantă chiar și în Europa, toate fiind aduse din zona secetoasă a Dobrogei.

7. Pe lângă evenimente, exponate și modalitățile de petrecere a timpului liber, să nu credeți că veți pleca de aici cu stomacul gol! Deși au trecut ceva ani și singurele amintiri le pot retrăi prin fotografii, încă mi-a rămas o impresie plăcută când vine vorba de hanul tradițional din centrul muzeului, denumit cât se poate de sugestiv: Cârciuma din Bătrâni.

Preparatele tradiționale sunt absolut delicioase și ai de unde alege, bucurându-te de o masă la umbra stejarilor, într-un decor rustic, în apropierea lacului pe care se plimbă rățuștele. Totuși, acestea nu sunt singurele animale domestice pe care le poți regăsi pe terenurile întinse ale muzeului!

8. Cel mai vechi exponat datează din 1672, fiind vorba de o biserică – Biserica din Lemn „Pogorârea Sfântului Duh”, din județul Cluj. Pictura bine conservată și însemnătatea ei culturală au făcut-o să fie a doua biserică din muzeu în care încă au loc slujbele de duminică sau cele specifice sărbătorilor religioase tradiționale. Se pare că majoritatea sfinților înfățișați sunt femei.

Cealaltă biserică de lemn, „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril„, din județul Sălaj, mai veche cu un secol, a fost salvată de la distrugere tocmai prin aducerea sa în muzeu în 1990. Și această biserică continuă să funcționeze ca un lăcaș de cult ortodox. Legenda, cum că ar fi construită special cu un acoperiș imens și o intrare mică pentru ca turcii să nu intre călare și credincioșii să se aplece în fața lui Dumnezeu, îi dă un farmec aparte.

9. Poate te întrebi cum ajung exponatele în cadrul Muzeului ASTRA (vom face o paralelă neinspirată cu piesele de mobilier de la IKEA): ei bine, acestea sunt dezasamblate în satul natal, transportate pe bucăți la Sibiu și refăcute în cadrul muzeului.

Asta după o căutare minuțioasă a unor gospodării autentice, reprezentative, în urma căreia sunt cumpărate sau donate de către proprietari. Nu doar exteriorul impresionează, dar și interiorul căsuțelor sunt bine conservate, reprezentând autenticul vieții duse de strămoșii noștri.

10. Un ultim traseu din Muzeul Astra o să-ți atragă cu siguranță atenția: Calea Minorităților Etnice. Aici, 18 gospodării prezintă vizitatorilor un stil de viață alternativ, marcat de vremurile istorice, precum: o cherhana de pescari lipoveni din Tulcea (ce reconstituie viața de pescar din Delta Dunării, fiind completată și de obiectivele piscicole specifice), o gospodărie a unui olar secuiesc, un han maghiar din Harghita, un atelier de rudari rromi sau 3 case săsești.

Cine spune că trebuie să mergi în alte țări pentru o incursiune în culturi captivante?

Recunosc că nu am avut răgazul să-i cunosc toate atracțiile despre care am scris în rândurile de mai sus. Poate cu altă ocazie! Cu toate acestea, Muzeul ASTRA a rămas unul din cele mai frumoase și calde locuri pe care le-am vizitat, atât din România, cât și din lume!

Aș zice că Muzeul ASTRA este despre retrăire, despre o incursiune în trecutul nostru și despre a ne aminti cine suntem și încotro ne îndreptăm. Putem vedea că avem de ce fi mândri, putem observa aici inventivitatea țăranilor români, complexitatea meșteșugurilor practicate de aceștia, puterea credinței și a vieții religioase, trăite în armonie cu natura și cu niște legi universale bine stabilite. Și toate acestea, în cel mai inspirat cadru natural!