10 atractii superbe din Romania pe care sa le vizitezi dupa iesirea din izolare/carantina

Am început acest articol acum câteva luni, cu gândul de a vă da câteva idei de locuri pe care să le vizitați în vacanțele anului 2020. Cu gândul de a promova România, pentru frumusețile sale naturale, și nu numai. Având în vedere situația neașteptată care a debutat în martie, cu pandemie, noul COVID-19, carantină și alte expresii de care sunt sigură că v-ați săturat, cred că mulți vă gândiți cu dor la călătorii.

Fie că va fi după 15 mai sau mai târziu, cred că mulți ne vom aventura în România, mai degrabă decât în alte țări. Așa că vă propun câteva atracții turistice – pe unele am avut ocazia să le văd cu ochii mei și să fiu impresionată, despre altele am auzit și sunt sigură că merită atenția noastră. Bineînțeles, ca orice top, este unul personal, deci destul de subiectiv. Probabil multe alte locuri merită vizitate, locuri de care poate nici nu am auzit sau nu au parte de promovarea pe care o merită.

Așa că, să începem!

Cascada Bigar

• 

• 

Cascada de care nu ai cum să nu fi auzit măcar o dată, după ce a fost desemnată de National Geographic ca una din cele mai frumoase cascade din lume. Cel mai important este să ajungi să o vezi și abia apoi să-ți dai cu părerea, dacă ți-a plăcut sau nu. Nu vă așteptați la o cascadă de mari dimensiuni – la ea se potrivește zicala cum că esențele tari se țin în sticluțe mici.

Cu toate acestea, ea însă-și păstrează farmecul, atâta tot să nu dai de o aglomerație prea mare de turiști. Aici poți vizita și Peștera Bigăr, un loc natural acoperit de verdeață, adică locul de unde izvorăște apa. Despre Cascada Bigăr și legendele care o înconjoară am scris mai multe aici.

Castelul Corvinilor / Huniazilor

• 

Cetatea Hunedoara, care a devenit castelul celui mai strălucit rege al Ungariei medievale, Matia Corvin, și-a început povestea în secolele 14-15, sub forma unui castru regal. Prima transformare în castel a fost inițiată de Ioan de Hunedoara, care a devenit ulterior guvernatorul regatului Ungariei. Finalizarea lucrărilor ar fi avut loc prin anul 1480. Totuși, în următoarele secole mai au loc modificări ale construcției și abia în secolul 19 au loc lucrări de restaurare, precum și construcția acoperișurilor actuale, mult mai înalte decât cele originale.

În plus, legenda corbului, care este asociată cu inscripția de pe blazonul familiei Corvinilor (un corb cu un inel de aur în cioc), a inspirat mai multe povești. Numele familiei provine din latinescul Corvus, care înseamnă corb și avea alte semnificații în evul mediu: înțelepciunea și longevitatea. Obiectivele din curtea exterioară merită, de asemenea, atenția turiștilor; vorbim de un muzeu de arheologie, istorie și etnografie, de Casa Breslelor (cu ateliere meșteșugărești), sau o expoziție de tortură (cu toate metodele folosite în Evul Mediu pentru a-i pedepsi pe cei vinovați)

La Castelul Huniazilor am ajuns acum mulți ani și, din păcate, nu mai am fotografii, dar nu doar eu, ci și restul de 300.000 de vizitatori anuali vă putem spune că merită! Stilurile diverse de construcție, inovațiile arhitecturale (de la stilul gotic, până la renaștere și stilul renascentist târziu) și viața tumultoasă de la curte, toate desprinse pe parcursul a 400 de ani, a făcut din Castelul Corvinilor o atracție unică în România, care concurează cu castelele de acest gen din întreaga Europă!

Sarmizegetusa Regia

• 

• 

• 

Sarmizegetusa Regia reprezenta capitala și cel mai important centru militar, religios și politic al statului dac înainte de cucerirea romană, supranumită „perla” Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina. Nucleu al unui sistem defensiv format din 6 fortărețe dacice din Munții Orăștiei, fortărețe care au intrat în patrimoniul UNESCO, nu este doar o atracție istorică extrem de grăitoare despre viața strămoșilor noștri daci. Este un loc deosebit, încărcat energetic, iar drumul către acest spațiu aflat la 1200 de metri altitudine este valorificat prin multitudinea serpentinelor și a peisajelor carpatine.

Poate nu vă încântă în mod deosebit ruinele rămase, dar trebuie să știți că acestea au fost deseori asemănate cu celebrele pietre de la Stonehenge. Personal, acest loc mi-a lăsat o amintire plăcută, îmbinată cu aerul curat, cu mușchii verzi ai copacilor bătrâni, cu viața de munte și energia locului. Din păcate, turiștilor le este interzis să se așeze pe iarba întinsă, din cauza unor grupuri care veneau aici pentru a medita sau pentru a alte activități ezoterice, folosind vibrațiile deosebite ale locului, dar și din cauza celor care aprindeau focul în zona sacră.

Padurea Letea

• 

• 

În Delta Dunării am ajuns doar de două ori de-a lungul vieții, însă mereu am auzit de acest ținut sălbatic – Pădurea Letea – pe care unii dintre voi poate ați avut ocazia să-l vizitați și care nu degeaba este inclus în patrimoniul UNESCO. Știm deja despre unicitatea Deltei Dunării, care, împreună cu Pădurea Letea și Pădurea Caraorman adăpostește în peisaje de vis peste 5500 de specii de animale și plante, fiind al treilea loc din lume din acest punct de vedere (după Arhipelagul Galapagos și Marea Barieră de corali).

Pădurea Letea este despre stejari bătrâni de sute de ani, cu forme ciudate, despre liane lungi chiar și de 25 de metri, despre dune de nisip, și cam 2000 de cai sălbatici, care s-ar fi înmulțit, ajungând la 3000-5000 de exemplare în toată rezervația! Aceștia au făcut pădurea celebră, fiind cai care au învățat să se descurce singuri, hrănindu-se cu coajă de copac.

Conform celor citite, de la Portul Sulina ai de mers cam 30 de km cu barca, și în general este recomandat să ajungi aici însoțit de un localnic sau de un cunoscător al zonei. Pădurea propriu-zisă este împrejmuită cu un gard de sârmă ghimpată, tocmai pentru a fi protejată de caii sălbatici. De ce dunele de nisip? Fiindcă în urmă cu 6000 de ani, unde se află acum pădurea, se afla marea (de aceea Delta Dunării este cel mai nou pământ al Europei). Să nu uităm și de Satul Letea, un sat izolat, cu case tradiționale, care păstrează liniște și frumusețea zonei.

Lacul Balea

• 

• 

• 

Bâlea Lac este genul acela de loc pe care-l tot vezi apărând prin fotografiile de pe Instagram (și nu numai) și te gândești că nu poate fi chiar așa de frumos, deși-ți dorești clar să ajungi acolo. Iar apoi îți dai seama că da, fotografiile nu sunt departe de realitate, mai ales dacă ai ocazia să dai și peste o vreme senină, cu un soare strălucitor și nori binevoitori care să se reflecte pe suprafața apei! De partea cealaltă a lacului, dai de o altă priveliște, asupra drumului care te-a adus până acolo, adică asupra serpentinelor specifice Transfăgărășanului, cu munții stând semeți undeva în fundal.

Situat la o altitudine de 2034 de metri, Bâlea Lac este un lac glaciar (cel mai mare, de altfel, din masivul făgărășean) cu o adâncime de peste 11 m. Lacul și o suprafață de aproximativ 180 de hectare din jurul său sunt declarate rezervație științifică, cu mai multe plante rare (floarea de colț) și animale ocrotite (capra neagră, râsul). La Bâlea Lac poți ajunge pe timpul verii cu mașina, pe Transfăgărășan, iar în restul anului, cu telecabina, de la cabana Bâlea Cascada! Pentru amatorii de mișcare, nu uitați că aveți și trasee montane în zonă!

Cazanele Dunarii si Statuia lui Decebal

• 

• 

• 

Celebra sculptură în piatră, denumită Chipul lui Decebal, este înaltă de aproape 43 de metri. Construcția sa a durat 10 ani (1994-2004) și este cea mai înaltă sculptură în stâncă din Europa! Sub chipul său, există o inscripție în latină: „DECEBALUS REX – DRAGAN FECIT” („Regele Decebal – făcută de Drăgan”), inițiatorul fiind Iosif Constantin Drăgan, ale cărui cărți despre istoria dacilor și a tracilor susțin protocronismul – o ideologie naționalistă ce dorește să poziționeze România ca un punct important al civilizației și un fost imperiu trac care domina Europa Centrală!

Pe micile valuri ale Dunării, poți avea parte de o plimbare cu barca, pentru a descoperi Cazanele Dunării și, mai încolo, frumoasa Mânăstire Mraconia. De ce Cazanele Mari și Cazanele Mici? Adevărul este că nu „clocotea” nimic la fața locului. Ei bine, Cazanele reprezintă un sector de 9 km, la trecerea Dunării prin Carpați. Pereții verticali și stâncoși fac ca, acolo unde Dunărea se îngustează, viteza de curgere a apei să crească ceva mai mult, creând acel efect de apă clocotită, ce i-a dus cu gândul pe strămoși la ideea de cazane. De aici și denumirea.

Drumetie pe Transfagarasan

• 

• 

• 

Transfăgărășanul este drumul care trece prin cel mai înalt lanț muntos din România, legând Muntenia de Transilvania, fiind una din cele două șosele aflate la cea mai mare altitudine din România. Doar Transalpina i-a luat locul din 2015. Având o lungime de 151 km, acesta are o popularitate destul de mare nu doar în România, ci și în Europa și a fost declarată și cel mai frumos drum din lume de multe publicații internaționale.

Partea frumoasă este că pe lângă priveliștile superbe pe care ți le oferă Munții Făgăraș pe aceste serpentine, ai și multe atracții unde poți opri ca să vizitezi: Lacul și Cascada Bâlea, Barajul Vidraru, Râul și Cascada Capra, Cetatea Poenari etc. Am un ghid complet al Transfăgărășanului chiar aici.

E bine de știut faptul că Transfăgărășanul nu este deschis în permanență, ci doar între lunile iulie și octombrie, fiind închis în rest, din cauza pericolului de avalanşe, căderi de stânci sau alunecări de teren. Așa cum îl știm azi, a fost terminat în 1980 și a presupus numeroase sacrificii umane; oficial, 40 de oameni au murit în timpul acestei construcții, iar în memoria lor există azi două monumente: Poarta Geniștilor și Poarta Întâlnirii.

Castelul de Lut „Valea Zanelor”

• 

• 

• 

Acestui loc aparte care atrage turiști din toată lumea, semănând cu un tărâm de poveste, i-am dedicat un întreg articol, cu fotografii și informații utile, inclusiv despre cei din spatele proiectului. Castelul de Lut Valea Zânelor este o experiență în sine, și chiar dacă încă se mai lucrează la spațiul de cazare, priveliștea munților și a râului care trece în apropiere, precum și faptul că ai și câteva mese și scăunele din lemn și paie unde poți sta și mânca îl face să merite măcar o vizită!

Legat de modul de „făurire” al castelului, acesta este realizat doar din materiale și finisaje naturale, non-toxice (acest aspect ecologic având rol primordial în motivația proprietarilor), de către meșteri din Maramureș: piatră și beton, lemn, lut și var. Deși interiorul nu este încă gata, afacerea se susține prin vizitele turiștilor, iar intrarea costă doar 5 lei!

Catunul Inelet

• 

• 

Ineleț este unul din acele locuri unde trebuie să depui puțin efort ca să ajungi, pentru ca la final, să fii recompensat pe deplin. Astfel, singura cale de acces la acest cătun de pe Valea Cernei este o scară din lemn de salcâm, construită acum 50 de ani. Mai pune la socoteală și câteva cărări și poteci până în vârf de munte, mai apoi fiind acompaniat de un traseu aproape vertical, pentru a da de acest sat, la peste 1000 de metri altitudine. Deci, un drum solicitant, în mijlocul frumuseții pure a peisajelor românești!

Vorbim de un spațiu al autenticului, unde puținii oameni care trăiesc aici nu au curent electric, drumuri sau mașini, dar sunt primitori, calzi și deschiși și își produc singuri tot ce au nevoie pentru supraviețuire. În drum spre cătunul Ineleț (sau alte cătune, cum ar fi Cracu Mare, Crouri, Ţaţu şi Gura Iuţii, toate formând satul Scărișoara), poți vizita și peștera lui Taica Lazăr, un alt loc cu un traseu dificil, dar de unde se pot vedea peisajele superbe ale locurilor.

Lacul Sfanta Ana

• 

• 

• 

Lacul Sfânta Ana, singurul lac de origine vulcanică nu doar din România, ci chiar din Europa Centrală și de Est, se află în apropiere de Băile Tușnad. Poți ajunge și cu mașina acolo, ocolind puțin, însă există și-un traseu de vreo două ore direct prin munți. O altă variantă ar fi să apelezi la o călătorie de o oră și jumătate cu trenul de agrement Sfânta Ana Express.

Priveliștile din zonă sunt o bucurie, la fel și culoarea lacului în care înainte se putea și înota – dar astăzi este interzis încă din 2017, din cauză că îi era afectată calitatea apei. Totuși, încă se pot face activități pe lac, cum ar fi canoe, mersul cu barca etc. Despre acest lac, precum și alte atracții ale zonei am scris în acest articol!

Cam acestea sunt recomandările mele pentru vara lui 2020. Sunt sigură că multe colțuri superbe se mai acsund în România, dornice de atenția noastră. Dacă ai și alte idei, nu ezita să le scrii în comentarii, ca să le vadă și ceilalți călători!