Când am decis să vizitez Napoli, nu am stat prea mult pe gânduri. Italia sună bine oricând, nu?
Abia cu câteva zile înainte de plecare m-am informat despre ce pot vizita, aflând și despre părțile mai puțin plăcute ale orașului. Așa s-a făcut că autobuzul care m-a dus la aeroport se întâmpla să fie condus de un șofer care a lucrat prin Italia patru ani de zile ca… șofer și care era plin de sfaturi pentru un turist care se îndrepta în zonă:
Italienii urăsc românii, îi tratează ca pe niște sclavi. Ai grijă la rata mare de criminalitate, că se opresc lângă tine pe scutere, te împușcă în cap și pleacă. Sunt jegoși, România e parfum pe lângă ei. Dar mergi și cumpără-ți haine, că sunt mai ieftine ca în România, în magazine gen Zara.
Unde mai pui la socoteală și știrile despre vulcanul activ, Muntele Vezuviu. Ce chef să mai ai să urci în avion?
CUPRINS
Prima impresie despre Napoli
Ei, din fericire, nu s-au intamplat astfel de lucruri. Ba dimpotrivă, pe avion nu m-am mai plictisit ca alte dăți, ci am avut ocazia să mă bucur de sfaturile de călătorie ale unui italian în vârstă care mi-a mai recomandat una-alta prin Napoli (adică neapărat să văd Duomo di Napoli și să mănânc la Gino Sorbillo) și mi-a zis să am grijă doar la ceasul de la mână, dacă am vreun Rolex.
Mi-a povestit și el că vine des prin România, în interes de serviciu, dar în afară de drumul Lipscani și o instituție importanta, nu a văzut mai nimic. Decât Neptun acum vreo zece ani și nu a fost prea impresionat de marea noastră.
Îți mai ridică nivelul de încredere o întâlnire de genul, chiar dacă la final stai pe gânduri că poate însuși domnul Angelo, cu alura lui de italiano vero, este de fapt un mafiot, căruia îi convine să își promoveze orașul.
Partile mai putin placute ale orasului Napoli
Prima seară în Napoli a fost marcată de prezența mizeriei și a șobolanilor în drumul nostru de la apartament spre Carrefour, de unde ne-am luat de-ale gurii. Nici magazinele nu sunt un exemplar de curățenie. Ai putea dormi cam supărat și dezgustat după ce șobolanii trec pe lângă vreun magazin de stradă de unde ai fi luat și tu un hot dog, că ești rupt de foame.
Dar am prins un apartament modern la un preț destul de bun, pentru 5 persoane, dând 50 de euro de fiecare, de s-a mirat și domnul Angelo cât de ieftin este (asta datorită Airbnb-ului). În seara aceea au început și glumele specifice legate de mafia șobolanilor, ca să justificăm toate prejudecățile care ne-au influențat șederea în Napoli.
Mult soare la mijloc de ianuarie
Dar a doua zi, Napoli a venit cu vești și momente frumoase. La mijlocul lui ianuarie, cu un soare strălucitor, de ajungeau temperaturile la 15 grade, am luat metroul și am luat la pas coasta dinspre Golf. Era soarele acela de primăvară, când începe iar căldura și abia aștepți să te lăfăi în plimbări prin parc sau faleză. Golful Napoli, bărci de pescari, turiști o groază și Vezuviul în depărtare, la orizont. Două parcuri, pline cu palmieri și statui.
Am mers apoi pe Via Toledo, unde e plin de magazine și de oameni. Spirit mercantilist, cântăreți ambulanți, apus de soare, câteva lumini de sărbători încă aprinse. Personal, în timpul călătoriilor nu îmi place în mod deosebit să vizitez magazinele pe care le am și acasă – prefer să văd alte locuri specifice orașului, dar mi-a plăcut atmosfera zonei!
Cartierele napoletane
În Napoli o să vezi o discrepanță mare între diversele cartiere. De exemplu, unde am stat noi, pereții erau scorojiți, murdari. Am stat și aproape de Centrul Vechi, ce-i drept. Când am luat autobuzul hop on-hop off, valabil 24 de ore – pe care am dat 23 de euro -, am coborât într-un cartier cu case frumoase, majoritatea având în curte portocali, cu un decor numai bun de prins în poze, cu plante etern înflorite la balcoane.
Deci experiența ta aici depinde și de zona orașului în care te afli.
Putina gastronomie
Ideea în Napoli este nu prea te plictisești, că mereu vezi ceva nou. Apropo, dacă nu știți exact, autobuzul hop on-hop off funcționează pe principiul: îți iei biletul, după care poți să cobori la orice stație, să te plimbi în zona respectivă și să urci iarăși de la aceeași stație sau de la alta (cu condiția să fie în aceeași zi).
Ospătarii sunt tare binevoitori (mai ales dacă te văd turist), iar dacă nu ești atent, te vrăjesc cu italiana lor seducătoare și nici nu știi când ai comandat mai mult decât ai fi dorit sau ai fi mâncat. Dar a fost frumos, fiindcă am făcut ceva inedit, oarecum: am mâncat 4 zile la rând afară, sub soarele cald, în mijlocul lui ianuarie. Ceva de trecut pe bucketlist.
Pe faleză, am mâncat tot felul de preparate din fructe de mare și pește, ba chiar am încercat și celebra pizza napoletană cu anșoa (deși nu chiar pe gustul meu).
Dacă vreți să vizitați Duomo di Napoli, trebuie să fiți atenți la program – noi am ajuns duminică după prânz și, din păcate, nu am putut intra, iar dacă așteptam ora de deschidere, pierdeam avionul. La Sorbilio nu am ajuns, dar i-am ascultat sfatul domnului Angelo de a ajunge la Biserică și nu am fost dezamăgită. Este tare impresionantă, trebuie să lași capul de tot pe spate ca să o cuprinzi cu privirea, dar nu o mai laud, că trebuie doar să mergeți acolo să vedeți cu ochii voștri.
Vă mai recomand să cumpărați suveniruri – a.k.a. magneți, pentru cei mai mulți -, prin târgurile din zonă. Costă un euro, în timp ce la aeroport, același magnet era 5.5 euro.
Concluzii
Napoli a fost pentru mine, la acel moment, o escapadă de relaxare, cu prietenii.
Nu m-a furat nimeni, dar am umblat și în grup (pot să dau vina pe asta). În locurile puternic turistice, sunt mulți vânzători de culoare care promovează tot felul de mărunțișuri. Nu m-am simțit mereu în siguranță, recunosc, iar majoritatea mașinilor erau lovite. De asemenea, scuterele trec foarte aproape de tine, iar prin cartierele specifice, cu străzi înguste, magazine multe și aglomerație, abia de au loc și se strecoară. Tot ce poți să faci e să te gândești că au experiență de atâta vreme să treacă pe lângă oameni și să nu-i lovească.
Legat de mafie, din câte am înțeles, acest aspect depinde de cartierul în care te afli. Cele periferice, în mod evident, nu sunt deloc recomandate turiștilor liniștiți. Când vine vorba de vulcan, cred că depinde și de puțin noroc.
În acest articol m-am concentrat pe oameni și pe primele impresii despre Napoli. Da, mai am să vă zic de Napoli și să vă arăt și poze. Și da, Napoli este și despre atracții deosebite, cum ar fi Vezuviul, sau orașul Pompeii.
Titlul l-am exagerat intenționat, ca să vedem toți ce înseamnă prejudecățile despre un oraș sau despre niște locuitori și cum e realitatea de fapt. Sau, mă rog, realitatea fiecăruia.
Ca o concluzie, vizitează Napoli pentru toate motivele indicate în articol – mai ales dacă ai un spirit aventurier! Pentru cei care văd doar părțile negative ale acestui oraș, o escapadă aici te poate face recunoscător să trăiești în România, iar când vei reveni în țară să spui „Ce bine e acasă!”. După mai multe locuri vizitate, nu pot să spun că m-aș întoarce aici, decât pentru a vedea obiectivele turistice pe care le-am ratat prima dată (și, bineînțeles, însoțită!).
Domnul G a zis
Minunat! Astept cu interes sa postezi următoarea călătorie!
Oana Andreea a zis
Mii de mulțumiri și îmbrățișări!
doina manoleasa a zis
este a doaua dintre postarile tale pe care o citesc si abia le astept pe urmatoarele… Ti-ai castigat un cititor consecvent si sper sa insemne asta ceva pentru tine. Spor la scris si la calatorii…iti ureaza fosta profa de …logica, economie, psihologie filosofie ….