Cauți Malta pe internet și vezi peisaje superbe, ape de culori nebănuite, ca pe o insulă exotică îndepărtată, doar că ea se află aici, prin Europa, la vreo două ore de mers cu avionul. Și vrei să te scalzi și tu în întinderile de un albastru ireal, măcar o dată în viață.
Dar Malta în luna mai nu este chiar cum te aștepți. Bagajul mi-era plin cu pantaloni scurți, tricouri și rochițe, dar vremea era ca în România, ba chiar ceva mai agitată din cauză că, până la urmă, ne aflam pe o insulă. Dar îi suportam cu drag capriciile și briza continuă.
Țin să menționez că nu am modificat nicio fotografie și că acestea sunt culorile reale surprinse de aparat și telefon!
CUPRINS
Vizitele si timpul indelungat petrecut pe drumuri
A venit și ziua în care am hotărât să ne îndreptăm către Comino, cea mai mică soră a Maltei, aflată în nord, la vreo 25-30 de minute de mers cu feribotul. Având în vedere că am avut cazarea în Bugibba, zilnic ne trezeam în jur de 7-8, să prindem autobuzul cât mai devreme, care oricum făcea minim o oră până la orice atracție turistică spre care ne-am fi îndreptat. Așadar, ne aștepta la capăt de linie, mai exact la stația Cirkewwa, portul cu feriboturi.
Am stat vreun sfert de oră în fața unui feribot, ca să prindem cele mai bune locuri pentru fotografii, imaginându-mi toate unghiurile pe care le-aș putea surprinde până aveam să atingem celălalt mal. Ca să ne dăm seama mai târziu că feribotul nostru a tras în altă parte și a trebuit să ne mutăm.
Tot am nimerit bine în cele din urmă, însă vântul și stropii de apă care săreau de la viteză și valurile înalte pe care simțeam că mai-mai ne vom răsturna au făcut cam imposibilă misiunea mea de prinde un cadru frumos.
Prin urmare, Malta o fi mică și aparent te poți orienta ușor, dar de fapt, este o insulă dificil de parcurs. Ca să ajungem pe Insula Comino ne-a luat două ore și ceva, dacă nu mai mult!
Excursie pe la pesterile din Comino, Malta
În excursia cu feribotul ne era promis un tur pe la niște peșteri aflate în Laguna Albastră. Da, apropo, toată lumea când aude de Comino (insulă cu exact patru locuitori și zecile de turiști care se perindă pe acolo în zilele frumoase), aude mai ales de Blue Lagoon, sau Laguna Albastră (aflată în vest). Pentru 10 euro dus-întors, era inclusă și excursia asta.
Nimic prea incitant pe mare, în afara valurilor și a răcorii. Mă mai ridicam să prind niște cadre, dar agitația apei nu îmi prea permitea decât dacă mă țineam bine de vreo bară.
Începusem să fiu ușor dezamăgită, până când am ajuns în dreptul unor stânci înalte pe lângă care feribotul începuse să încetinească. Sub noi, un albastru desprins din basme. Cel mai pur albastru, pe alocuri întunecat. Am prins câteva poze, dar nimic nu se compară cu uluirea a fi prezent pe întinderea de vălurețe în care se reflecta lumina soarelui și sălbăticia stâncilor.
Am aflat ulterior că aceea a fost celebra excursie pe la peșteri. Practic, din drumul direct către Lagună, feribotul a mai ocolit puțin să ne treacă printre stâncile acelea înalte. Eu mă vedeam intrând și explorând, dar nu s-a dovedit a fi decât un mic truc de marketing.
La plaja in Laguna Albastra
Zarva vântului și a valurilor s-a potolit de tot când am intrat în golful de un azuriu superb, atât de deschis și colorat că am zis că da, a meritat ditamai drumul și tot frigul de pe drum. Șezlonguri ne așteptau pe nisipul deschis la culoare, aproape alb. Însă vântul încă bătea tare.
Știam ceva de un restaurant, însă am găsit în fața plajei, ca în Vamă, niște rulote cu tot felul de oferte – sandwich-uri, wraps, pizza, hot-dogs, sucuri, ape, fresh-uri, smoothie-uri, salate de fructe. Am apreciat smoothie-urile, fiindcă erau făcute pe loc din fructe proaspete și sunt revigorante.
Plaja nu era încă aglomerată, însă fiindcă insulița-i stâncoasă, porțiunea de nisip nu se compara cu imensitatea întinderii de tufe, cu ierburi care abia îți ajung la glezne, porțiuni stâncoase pe ici, pe colo (ba chiar am comparat mica plajă cu decorul artificial al unui film, suficient de “mare” încât să se filmeze câteva scene). Nu foarte prietenos pentru piciorul gol, dar o priveliște neobișnuită și atractivă pentru ochi. Am trecut prin apa rece pentru a ne așeza pe una din stâncile aflate în mijlocul întinderii de apă.
Iau apoi lumea a început să se adune buluc, și am știut că a fost bine să ajungem atât de devreme. Bărci veneau și plecau, pline de turiști, dar pluteau și șalupe special concepute pentru distracție (ca pe litoralul românesc), care te duceau în larg, cu muzica la maxim, și îți testau nivelul de adrenalină.
Cum am explorat Insula Comino din Malta
După ceva vreme de stat la soare, și o baie scurtă, fiindcă apa nu se încălzise mai tare ca în Marea Neagră, am urcat dealul cu vegetație pe care mai vedeam câte o șopârlă ascunzându-se. Toată zona se aglomerase, nu doar fâșia de nisip, ci și zonele stâncoase.
Cu cât urcam, cu atât azuriul apei se vedea mai frumos în contrast cu vegetație și stâncile închise la culoare.
Am vrut să pornim către o altă plajă, dar nu era vreun autobuz de luat – cică doar vreo 15 minute de mers pe jos. Astfel încât am pornit la pas, am mai făcut câteva poze, am cumpărat o salată de fructe care mi-a prins foarte bine și am dat “din greșeală” de o altă plajă, cu oamenii tolăniți pe stânci la soare și cu vreo doi turisti mai curajoși în apă.
Am hotărât totuși să ne întoarcem pentru a mai vizita și alt loc (aveam de gând să mergem la Satul lui Popeye), că tot era prin nord-vestul Maltei. Într-adevăr, ultimul feribot este undeva pe la 5 și trebuie să te asiguri că mai prinzi loc.
Aș mai fi explorat și aș mai fi mers sub soarele arzător, pe care abia îl simțeam sub mângâierea constantă a brizei. Dar l-am văzut pe seară pe pielea mea, care era un melanj între bronz și roșiatic.
Petrecusem câteva ore bune în fața peisajului sălbatic, dar greu mă desprind de un loc (mai ales natural) care mă impresionează mult. Și oricât aș sta, mi se pare că nu e suficient. Dar am plecat cu mulțumirea sufletească de a păstra o amintire a unei experiențe rare în viață.
Prin urmare, sfatul meu ar fi: mergeți cât mai devreme ca să vă bucurați de frumusețea lagunei, de peisajul sălbatic, pentru că aglomerația de turiști mereu ia din farmecul unui loc. Și feriți-vă de soarele puternic, pentru că pare că nu îl simțiți, dar Malta este totuși situată mai la sud și nu știi cum îți poate afecta pielea și cât ești de sensibil de fapt.
În rest, Laguna Albastră va rămâne pentru mine unul din cele mai fermecătoare locuri, căci mi-a încântat atât privirea, cât și dragostea deja declarată pentru mări și valuri!
Lasă un răspuns